20 February 2012

A fost o vremea

Alina Ceusan # Articles

Îmi amintesc cum ne strângeam la câte unu, bă – ce nopţi…

Alcool puţin dar suficient ca să ne pună-n cap pe toţi.

Ne distram pe rep, Armada, Zale, Deceneu

Şi-apoi un pic de pogo, pe Da Hood mereu…

Sau ştii tu, când te făceai mai pastă ca Barilla,

Se ştia c-a fost o seară grea..de shoturi de tequila!

Partyuri in Exit, banii pe bere îi arunci, 

Însă nimic nu se compară cu cabanele de-atunci… 

Versurile astea scrise de Voicu de ceva vreme, versuri pe care de fiecare dată atunci când le citesc şi re-citesc îl tot întreb de ce nu se apucă iar de scris, reprezintă cel mai bine toate nopţile adunate-n rânduri. Ne ştim din 2007, cu Ada, Paula şi  Andra – de la prima cabană, primele zile petrecute împreună la Sălard când abia ne cunoşteam şi făceam poze în iarbă, ascultam OCS şi mâncam grătare de pui şi seminţe. Doamne dubioasă mi se mai părea Ada, că nu vroia să facă poze nici cum dovadă fiind faptul că n-am prins-o-n poză cu noi. Aşa de urât se mai uita, de unde aveam să ştiu eu că 3 luni mai târziu ne întâlnim pe 19, în drum spre şcoală, se mută la noi în clasă şi începem o prietenie foarte faină, care părea că nu se va termina vreodată.

Nu s-a terminat nici acum, doar că suntem la vreo 2000 de km distanţă. Londra…

Paula, Andra, eu (ce păr aveam, doamne)

Eu şi Paula, 😀

 Voicu, Oxi, Căluţ, Ştefi cu Mokio, Dadu, Paul, Huni, toată gaşca ne cunoaştem mai târziu după petrecerile legendare de la Oxi Bar – acas’ la Oxi, în Unirii şi urmează şi prima cabană fără părinţi, moment în care m-am cuplat cu Voicushorul 😀

Mâncam la pateu de zici că era singura mâncare de pe lume, mai făceam câte un grătar…Ţin minte că Mokio a adus în cabană o buturugă lungă de vreo 5 metri şi o băgat-o pe foc, în soba, “să fie, acolo!”…nişte amintiri frumoase. Stăteam cu Voicu în pat ne-am instalat într-o cameră cu pat matrimonial – că doar eram cuplu acuma, începând de pe tren şi toată lumea era curioasă ce se întămplă. Cel mai curios a fost Oxi, care după câteva pahare trântea uşi şi o venit să mi scuture patul că era nervos – mi-am vărsat ciocolata caldă pe mine, adio pijama!  Ei bine nu se întămpla nimic am stat şi am povestit toată noaptea, despre multe lucruri, încă o noapte de care o să ne amintim cu drag. Mai este o tură când am rămas singură şi eram în renovare cu camera, în vara aceluiaşi an şi au venit la mine Mokio şi Huni şi Dadu, Voicu, multă lume…nişte vremuri faine. Mă cât ne plăcea să-i chemăm pe toţi când rămâneam singuri acasă! Data viitoare asta fac, jur :))!

Tot aici şi primul tren pierdut spre cabană, că eu cu Ada, ca de obicei în ultimul moment ne spălam colanţii şi ne uscam părul. Şi primele poze făcute cu cel mai performant telefon  de atunci, tot un Samsung – 3 megapixeli!! Genial!

Cabana lu Coman – asta merge la versurile cu tequila. Şi suncă praga. Era aşa de fain acolo la cabană că erau trase obloanele şi eram într-o petrecere continuă. Paula a ieşit la un moment dat afară şi şi-a dat seama că era 1 la amiaz’…a intrat înapoi în cabană şi am continuat cu bolţi.

Aşa începea dimineaţa, la cabane, fără cafele, numa cu priviri înceţoşate după puţina vodka băută cu o seara-nainte şi soarele care-ţi intră-n ochi.

Au urmat toate petrecerile alea faine, de care nu o să uităm vreodată…

1 iunie – 17 ani

Ziua lui Coman şi a lui Dărăbuş

Apolo, începuturi, campari!

Acelaşi loc, la ziua lu C/D

Balul de la Unirea 2010 – LEGEN…wait for it..:DARYYY
pretenii ştiu de ce.

Cu Andrada

Ziua lui Paula. Real. Cutia!

Peninsula 2000…nu-ştiu-cât

Sunwavessssss….mamaia!

Cabană la sovata!

Majoratu lu Ada

Ziua lu Oxi, bastion

 Căluţ şi Voicu, Costineşti 2008

Ziua lui Paula Dop – Sauce şi Adelinaaaa

Costineşti 2008, discoteca MAX :))

Poze de album…am întârziat şi-aici

Cine o fi fost ăla care o zis că perioada liceului îi cea mai faină, o avut dreptate şi noi jur c-am avut o perioadă oarte foarte faină. S-ar putea face un film după subiectu ăsta :))
Pentru voi toţi, care sunteţi încă la liceu – profitaţi la maxim de faptul că vă vedeţi cu prietenii voştrii zilnic, că staţi 6 ore-n bancă unu cu altu şi vă daţi coate, pentru că acolo se leagă cele mai faine prietenii, în clasa de liceu şi la liceu, în gaşcă şi la ieşirile cu ăştia faini de mai sus la cabane!

Vreau o cabană cu lumea de atunci. O cabană faină de tot!